-Dacă lumea, astăzi, ia sfârşit cu tine,
Dacă totul, mâine, fi-va pustiit,
Ce-ai lăsa, în urmă, celui care vine
Să zidească iarăşi ce s-a năruit?
Ai lăsa, anume, sfatul îndreptării,
Ai lăsa virtutea, ori speranţa vie,
Ai lăsa iubirea, taina vindecării
Sufletului singur din a sa robie?
Ai lăsa-ntr-o carte, multa-nţelepciune,
Ce-ai agonisit-o,-n ani, sârguincios,
Ai lăsa puterea faptei celei bune
Şi, cu prisosinţă, gândul luminos?
Bucuria, dorul, visul nemuririi,
Cântecul de slavă, rugăciunea, poate,
Ce-ai lăsa, în urmă, şansă omenirii?
-Aş lăsa, sub lacrimi, multele-mi păcate
Dacă totul, mâine, fi-va pustiit,
Ce-ai lăsa, în urmă, celui care vine
Să zidească iarăşi ce s-a năruit?
Ai lăsa, anume, sfatul îndreptării,
Ai lăsa virtutea, ori speranţa vie,
Ai lăsa iubirea, taina vindecării
Sufletului singur din a sa robie?
Ai lăsa-ntr-o carte, multa-nţelepciune,
Ce-ai agonisit-o,-n ani, sârguincios,
Ai lăsa puterea faptei celei bune
Şi, cu prisosinţă, gândul luminos?
Bucuria, dorul, visul nemuririi,
Cântecul de slavă, rugăciunea, poate,
Ce-ai lăsa, în urmă, şansă omenirii?
-Aş lăsa, sub lacrimi, multele-mi păcate
( Elia David - Ce-ai lasa? )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu